Dreptul mediului

Stockholm si in 1972 si au participat 114 state

-Planificarea si gestionarea durabila a asezarilor umane in vederea asigurarii calitatii mediului
-Gestionarea resurselor naturale ale mediului
-Determinarea poluantilor de importanta internationala
-Probleme privind raportul de dezvoltare-mediu

-"Declaraţia asupra mediului înconjurător", care cuprinde 26 de principii privind drepturile şi obligaţiile statelor în acest domeniu, precum şi căile şi mijloacele de dezvoltare a cooperării internaţionale
-"Planul de Acţiune pentru Mediul Global", cu 109 recomandari si cu trei componente:
a.programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
b.activităţile pentru managementul mediului;
c.măsurile de sprijin.

Rio de Janeiro in 1992 si au participat 189 de state

Acela de a elabora o serie de strategii si masuri care sa contribuie la stoparea degradarii mediului.

-„Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării", un document cu 27 de principii și ȋn care se afirma că "Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura; naţiunile au dreptul suveran de a exploata resursele proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în afara graniţelor proprii",
-Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea, concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de programe specifice, structurate în termenii:
a.bazei de acţiune;
b.obiectivelor de realizat;
c.activităţilor care trebuie efectuate;
-Convenţia-cadru privind schimbările climatice"- un angajament ferm al ţărilor semnatare ca până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de bioxid de carbon în atmosferă la nivelul anului 1990.
-Convenţia privind Diversitatea Biologică - prevede măsurile ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor şi a diverselor forme de viaţă;
-Declaraţia principiilor privind pădurile Această Declarație este un document fără putere obligatorie, care conţine principiile pentru managementul conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri

Este un program de actiune care urma a fi aplicat in toate statele, fiind structurat in 4 sectiuni: -Dimensiunile socio-economice
-Conservarea si gestrionarea resurselor in scopul dezvoltarii durabile
-Intarirea rolului organizatiilor internationale
-Mijloace de executie

-RIO+5(1997) - Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la Rio (New York, 1997)
-RIO+10(2002) - Summitul mondial de Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg
-RIO+20(2012) - Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă – UNCSD

Acea ramura de drept distinctă din sistemul de drept românesc, formată din totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile dintre persoane, stabilite în legătură cu protecţia şi dezvoltarea mediului.

Relatie sociala reglementata de normele dreptului mediului formata intre persoane in legatura cu folosirea rationala a resurselor naturale si cu protectia mediului in totalitatea sa a carei realizare este asigurata in caz de nevoie prin forta coercitiva a statului.

-Rapoartele de dreptul mediului iau nastere intotdeauna in legatura cu folosirea rationala a resurselor naturale
-intr-un raport de dreptul mediului participa atat subiecte active cat si subiecte pasive, in principiu orice persoana juridica, adica autoritatile publice si alte persoane juridice publice, persoane juridice private si persoane fizice
-Pozitia de subordonare a partilor (statul prin editarea normelor juridice impune celorlaltor parti o conduita ce poate fi adusa la indeplinire prin forta sa de constrangere)

-Asigurarea unui mediu ambient curat si sanatos
-Protectia si dezvoltarea sa corespunzatoare
-Promovarea obiectivelor dezvoltarii durabile
-Organizarea activitatii in scopul protectiei mediului
-Promovarea cooperarii internationale in scopul protectiei mediului

O categorie distincta de relatii sociale care iau nastere in procesul de conservare si dezvoltare durabila a mediului.

Metoda ecostandardelor si care vizeaza nemijlocit determinarea continutului si fortei juridice, a obligatiilor de conformare stabilite in sarcina subiectelor de dreptul mediului prin norme juridice imperative, prohibitive sau restrictive a raportului de subordonare fata de institutiile publice de dreptul mediului.

stabilesc pentru subiectele rapoartelor juridice drepturi si obligatii care se nasc doar prin efectul legii.

norme tehnice sanctionate pe cale juridica

stabilesc nivelele maxime admisibile de poluare in mediile receptoare (apa, aer, sol)

stabilesc cantitatea de poluanti ori concentratiile de poluanti ce pot fi emisi de o anumita sursa (obligatii de rezultat)

enunta un anumit numar de specificatii (tipuri de dispozitive de epurare impuse). Ele stabilesc obligatii de mijloc: alegerea unui procedeu pentru a face mai curenta exploatarea acestuia.

definesc fie proprietati fizice si chimice pentru un anumit produs fie stabilesc reguli privind conditiile, ambalajul ori prezentarea produsului, mai ales pentru produsele toxice.

acele forme specifice de exprimare a regulilor de conduita impersonale si generale, de aplicabilitate repetate care privesc comportamentul persoanelor participante, ca parti, la raporturile de dreptul mediului, adica actele care reglementeaza relatiile sociale de protectie a mediului.

-Legi
-Tratate si conventiile internationale

-Tratatul de la Roma instituind CEE (1957)
-Tratatul de la Roma instituind EURATOM (1957)
-Actul unic european (1987)
-Tratatul de la Mastricht (1992)
-Tratatul de la Amsterdam (1999)
-Tratatul de la Nisa (2000)
-Tratatul de la Lisabona (2009)

nu cuprindea initial nici o dispozitie care sa poata fi invocata in mod direct drept baza juridica pentru o actiune in domeniul mediului

a avut cea mai mare incidenta deoarece a avut consacrata o prevedere privind protectia sanitara a muncitorilor contra radiatiilor ionizante

prin acest act, politica de mediu a devenit o componenta a politicilor comunitare in acest sens s-a avut in vedere coordonarea actiunilor de conservare, protejare si ameliorare a calitatilor mediului, de protectie a sanatatii oamenilor si de utilizare rationala a resurselor naturale.

acesta este Tratatul asupra UE si prin intermediul acestuia mediul a devenit un domeniu oficial de politica europeana.

a stabilit obligatia de integrare a protectiei mediului in cadrul tuturor politicilor sectoriale ale UE, in vederea promovarii dezvoltarii durabile.

prin acest tratat nu au fost propuse dispozitii deosebite privind mediul, insa are o importanta deosebita pentru ca a adus numeroase modificari in structura Comunitatii Europene in perspectiva extinderii, a perfectionat sistemul jurisdictional al UE, reprezentand repartitia de competente in Curtea de Justitie a UE si Tribunalul de instanta.

Acesta consacra mediului un intreg titlu.

Obiective:
-conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului
-ocrotirea sanatatii persoanelor
-utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale
-promovarea pe plan international a unor masuri destinate sa contracareze problemele de mediu la scara regionala sau mondiala si in special lupta impotriva schimbarilor climatice

-principiul precautiei
-principiul actiunii preventive
-principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor provocate mediului
-principiul poluatorul plateste
-utilizarea durabila a resurselor naturale
-principiul conservarii biodiversitatii
-principiul retinerii poluantilor la sursa

-Constitutia
-Codul
-Actele guvernamentale
-Actele ale Autoritatii Publice Locale

legea fundamentala a unui stat beneficiind astfel de forta juridica cea mai mare in ierarhia actelor normative. Prin Constitutie statul e obligat la asigurarea exploatarii resurselor nationale in corcodanta cu interesul national la crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii, la refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, la mentinerea echilibrului ecologic.

ca reglementare de ansamblu al unui domeniu raspunde cel mai bine nevoii de abordare globala a problemelor protectiei mediului, exista doar Codul Silvic.

Guvernul Romaniei elaboreaza hotarari care pun in aplicare legile si ordonantele de urgenta

hotarari adoptate de Consiliile Locale in exercitarea atributiilor ce le revin pentru asigurarea cadrului necesar furnizarii serviciilor publice de interes local privind protectia si refacerea mediului, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor nationale, actele Consiliului Judetean respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti referitoare dezvoltarea socio-economica a judetului

consta intr-o regula de conduita, creatia unei experiente indelungate prin repetarea unui practici, regula acceptata de o anumita comunitate ca fiind conforma cu interesele sale

art 8, legea 82/1993 "se recunoaste si se garanteaza dreptul populatiei locale din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii de a pastra obiceiurile specifice locale"

recunoasterii si garantiei regulii cu valoare juridica formata in mod traditional, regula care e sanctionata cu pastrarea obiceiurilor, legiuitorul pornind de la ratiunea ca populatia locala cunoaste cel mai bine conduita ecologica ce trebuie adoptata in raporturile sociale ce se nasc cu privire la protectia si conservarea fenomenelor naturale specifice mediului deltaic si de pastrare a echilibrului ecologic.

Jurisprudenta si doctrina

reguli esentiale de maxima aplicabilitate care stau la baza ramurii de drept

-normele de dreptul mediului se gasesc in general in izvoare foarte diversa, principiile fiind acelea care asigura coeziunea interna a ramurii de drept
-dreptul mediului fiind o ramura noua, dinamica si evolutiva, trebuie sa gaseasca rapid raspuns la problemele degradarii si pentru aceasta atunci cand nu au fost inca adoptate norme intr-o anumita matere se aplica principiile
-principiile dreptului mediului au rol foarte important in interpretarea normelor tehnice, care uneori ridica dificultati pentru practicienii dreptului
-au caracter complex, juridic, ecologic si decizional, caracter perfect adoptat naturii complexe a ramurii de drept
-sunt specifice dreptului mediului, reprezinta argumente pentru autonomia ramurii de drept

-sunt prea generale si au continut prea complex, ceea ce determina dificultati in aplicarea lor practica
-continutul principiilor dreptului mediului e determinat in mod diferit in doctrina de diversi autori, ceea ce creeaza obstacole in aplicarea lor

I. Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale
II. Principiul precautiei in luarea deciziilor
III. Principiul actiunii preventive
IV. Principiul retinerii poluantilor la sursa - internalizarea costurilor poluarii
V. Principiul poluatorul plateste
VI. Principiul conservarii bio-diversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural
VII. Utilizarea durabila a resurselor naturale
VIII. Informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, participarea la justitie in probleme de mediu
IX. Dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului

Acest principiu are ca finalitate prevenirea efectelor negative ale activitatilor antropice si dezideratul dezvoltarii durabile folosind tehnicele ecologice si normele de protectie a mediului.

totalitatea obligatiilor ce le revin institutiilor de drept al mediului in vederea prevenirii consecintelor negative pe care activitatile antropice desfasurate in mediu le au asupra ecofactorilor de mediu

-integrarea cerintelor privind protectia mediului in celelalte politici sectoriale
-conformarea cu Aquis-ul comunitar de mediu pentru asigurarea calitatii apei potabile, protejarea populatiei fata de efectele nocive ale zgomotului, inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, reabilitarea si retehnologizarea eficientei energetice, promovarea utilizarii resurselor regenerabile de energie, reabilitarea ecologica a sistemelor afectate de poluare istorica

-s-a nascut din necesitatea de a preveni efectele negative pentru mediu, determinate de diferite activitati umane
-s-a desprins din principipiul prevenirii, dar in prezent are caracter de sine statator

Atunci cand datele stiintifice sunt neconcludente in ceea ce priveste efectele unei activitati, decizia de mediu trebuie sa fie in sensul deinceperii activitatii respective, pentru ca pericolul degradarii mediului este prea mare pentru a risca o decizie care se va dovedi gresita

Acest principiu este regula calauzitoare fundamentala care exprima prioritatile preveniri degradarii mediului si prejudiciilor de mediu pe termen lung prin masuri menite sa asigure conditiile ecologice pentru calitatea vietii si a drepturilor fundamentale ale omului la sanatate, santatie si echilibru ecologic.
-e axat pe ideea ca activitatea de prevenire a riscurilor ecologice este cu mult mai putin costisitoare decat repararea daunelor ecologice care de cele mai multe ori au caracter ireversibil
-aplicarea acestui principiu reclama pe de-o parte reglementarea unor abilitati cu caracter preventiv, iar pe de alta parte promovarea unor activitati care sa conduca la evitarea producerii unor modificari negative privind calitatea mediului

Acesta este expresia unui mod de convietuire a omului cu natura in care se incearca o reconciliere a omului cu natura in sensul recunoasterii si posibilitatii societatii umane de a desfasura activitati economice benefice pentru dezvoltarea societatii, insa cu amendarea tehnologiilor utilizate in activitatile economice in sensul ca efectele negative ale acestor activitati sa fie eliminate sau atenuate.
Evitarea poluarii trebuie sa inceapa de la sursa actionand in procesul de aparitie al reziduurilor, ceea ce presupune aplicarea unor procedee de fabricatie care sa nu genereze evacuari de poluanti sau sa le reduca la minimum => Instalatiile trebuie facute incat sa corespunda mai intai acestui scop

operatorul sau factorul de decizie in matere economica care se situeaza pe o pozitie anti-ecologica, fiind obligat sa suporte consecintele nerespectarii indatoririlor prevazute de lege privind introducerea si folosirea unor tehnologii nepoluante, limitarea poluarii la parametri stabiliti de ecostandarde, nerespectarea procedurii de autorizare, etc.

Principiul are o justificare economica => neefectuarea la timp a cheltuielilor pentru protectia mediului atrage costuri mai ridicare care trebuie acoperite fara a mai vorbi de pierderea de profit.
Acest principiu a fost dezvoltat ca o metoda de alocare a costurilor de mentinere sub control a poluarii.

Acest principiu are in vedere strategia societatii cu resursa exceptionala a naturii, reprezentata de valorile incorporate de lumea biologica, a florei si a faunei, precum si a habitaclelor
=>este avut in vedere atat sub aspect general, cat si sub aspect special, legea reglementand in detaliu protectia resurselor naturale si a bio-diversitatii
=>raspunderea in aplicarea actelor prohibitive revine autoritatilor de protectie a mediului
=>principiul are in vedere protectia calitativa, dar si cantitativa a resurselor

Utilizarea necesitatilor generatiilor prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati
Acest principiu se refera la mentinerea capacitatii Pamantului de a sustine viata in toata diversitatea ei si este fundamentata prin (democratie, egalitate intre sexe, solidaritate, respectul fata de lege si drepturile fundamentale inclusiv livertatea si egalitatea de sanse pentru toti).

initiat in 2018 a dorit sa completeze edificiul normelor fundamentale de dreptul omului prin crearea a 3 generatii de drepturi care se presupunea ca fiecare sa aiba pactul sau:
-generatia I: drepturi civile si politice
-generatia II.: drepturi sociale si culturale
-generatia III.: drepturi la pace, dezvoltare si la mediu

o initiativa politica strategica a Natiunilor Unite pentru companiile implicate in respectarea drepturilor omului, a dreptului la munca, a protectiei mediului si a transparentei in practica de afaceri.
-Adunarea Generala a ONU a adoptat o rezolutie care a deschis calea pentru negocierea unui pact global pentru mediu, si a hotarat sa infiinteze un grup special de lucru care sa ia in vedere un raport etnic si factual si care da identifice si sa evalueze eventualele lacune in legislatia internationala.
-au urmat 3 intalniri, dupa care, in mai 2019, s-au reintalnit pentru o alta rezolutie, incercand sa ajunga la o finalitate. In urma intalnirilor, s-a constatat ca din punct de vedere legislativ (de mediu), exista foarte multe lacunte si diferente majore intre state, in sensul ca acestea au inceput sa bata in retragere. (cei mai mari poluatori de pe Glob au fost printre primii care s-au retras – SUA, China)
-ulterior, s-a ajuns la un acord intre state ca acest document sa aibe ca finalitate o declaratie politica care va fi semnata de catre state in 2022, la sarbatoarea a 50 de ani de la Declaratia de la Stockholm

-un proiect de document aflat in elaborare prin care UE isi propune sa scada emisiile de gaze cu efect de sera la 0% pana in 2050
-UE a demarat procedurile de elaborare a pactului european verde ca urmare a faptului ca Pactul Global al Natiunilor Unite nu parea sa aiba vreo finalitate concreta

- Participa cu efective si mijloace in functie de misiunile specifice si de situatia concreta la actiunile de protectie si de interventie, iar la ordin, constituie detasamente de actiune pt zonele grav afectate;
- Executa controlul si indrumarea circulatiei rutiere acordand prioritate traseelor pe care se executa evacuarea populatiei, a bunurilor materiale, a Fondului Arhivistic, a valorilor din patrimoniul national, precum si deplasarea fortelor si a mijloacelor pentru limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor;
- Coordoneaza, indruma, controleaza si avizeaza masurile de prevenire a incendiilor, stabileste masurilor privind modul de actiune in cazul incendiilor izolate sau de masa si conduce prin comandamentul pompierilor actiunile tuturor fortelor participante la localizarea si lichidarea acestora;
- Participa la verificarea masurilor de protectie si de interventie, urmareste asigurarea masurilor de paza pe timpul executarii transporturilor de substante toxice si periculoase pe teritoriul de competenta al unitatilor subordonate si aplica sanctiuni potrivit competentelor legale;
- Stabileste impreuna cu reprezentantii prefecturilor si ai consiliilor locale, situatia victimelor, tine evidenta persoanelor evacuate ca urmare a pericolului sau a producerii dezastrelor si participa la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor si accidentelor

-asigurarea calitatii apei, element de mediu, care asigura starea sanatatii si sigurantei umane inclusiv identificarea situatiilor de contaminare.
-acest obiectiv este continuu, motiv pentru care activitatea institutiilor din domeniul protectiei calitatii apelor este asigurata la nivel infrastructural, prin activitati de laborator specifice, consacrate determinatii cotidiene a calitatii biochimice a apei, domeniul care este monitorizat continuu

Dupa modul de realizare al administrarii lor: in ape internationale, ape teritoriale si ape nationale.
Dupa asezarea lor: ape de suprafata si ape subterane
Dupa destinatia lor economica concreta: ape de folosinta, ape destinate agriculturii si ape cu destinatie speciala
Din punct de vedere al reglementarii pescuitului si al protectiei fondului piscicol: apele nationale si teritoriale ale Marii Negre, servesc pentru inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui al mamiferelor acvatice precum si pentru recoltarea mamiferelor acvatice si se impart in bazine piscicole care pot fi naturale sau amenajate

introducerea directa sau indirecta ca rezultat al activitatii umane a unor sustante sau a caldurii in aer, apa sau pe sol, care poate dauna sanatatii umane sau calitatii ecosistemelor acvatice sau acelor terestre dependente de cele acvatice care poate conduce la pagube materiale ale proprietatii sau care pot dauna sau obstructiona serviciile sau alte folosinte legale ale mediului

•surse de poluare concentrate sau organizate, reprezentate de apele uzate orasenesti, apele industriale sau apele de la crescatoriile de animale
•surse de poluare neorganizate, care constituite din apele meteoritice care spala drumurile, cladirile, depozitele, de reziduuri sau terenurile agricole pe care s-au aplicat ingrasaminte sau pesticid

de natura chimica, fizica, biologica, radioactiva si sunt rezultati din diferite activitati umane

•se realizeaza sub doua aspecte:-calitativ
-cantitativ

-utilizatorii sunt obligati sa economiseasca apa prin folosirea ei judicioasa, sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si dupa caz, a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare si sa foloseasca cele mai bune tehnici care sa permita utilizarea unor cantitati reduse de apa, precum si un consum mic prin recirculare si/sau refolosire.
-detinatorii cu orice titlu sunt obligati sa ia toate masurile pentru reducerea pierderilor in retelele de distributie si la beneficiar.
-Ministerul Mediului impreuna cu Administratia Nationala a Apelor Romane au dreptul sa ia masuri de limitare sau suspendare provizorie a folosirii apei pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secete, sau a unui risc de lipsa de apa cauzat de supraexploatarea resurselor

-poluarea in orice mod a resurselor de apa este interzisa. Normele de calitate legate de functiunile apei se aproba prin hotarare de guvern la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor

Obiective:
- Utilizarea rațională si conservarea resurselor de apa ale Dunarii;
- Prevenirea poluarii apelor sale;
- Supravegherea calitatii apelor Dunarii.

Masuri pe termen lung:
- Sa procedeze la controlul sistematic al calitatii apelor dunarii potrivit unor programe si metode care sa permita obtinerea de date;
- Sa efectueze un schimb de informatii cu privire la organele competente care se ocupa de controlul poluarii apelor Dunarii si coordonarea metodelor si programelor elaborate pentru supravegherea calitatii apelor;
- Sa studieze posibilitatea automatizarii controlului calitativ apelor Dunarii precum si posibilitatea stabilirii om viitor a unor sisteme automate de supraveghere in statiile de masurare stabilite;
- Sa transmita unul celuilalt, prin organe competente, in realizare denecesitate, sau cel putin o data la fiecare doi ani, rezultatul controlului efectuat in statiile de masirare si sa procedeze la un schimb de informatii asupra masurilor luate pentru protejarea apelor Dunarii;
- Sa organizeze in comun, in caz de necesitate, sau cel putin la fiecare doi ani, intalniri ale reprezentantilor organelor competente ale statelor dunarene, pentru confruntarea rezultatelor privitoare la analizele apelor fluviului, dar si pentru examinarea si solutionarea altor probleme aparute in cadrul cooperarii stabilite de aceasta declaratie.

Obiectivul a fost gospodărirea durabila si echitabila a apelor care vizează:
- Menținerea calității generale a vieții;
- Menținerea accesului continuu la resursele naturale;
- Evitarea pagubelor ecologice de durata;
- Asigurarea protecției eco-sistemelor;
- ! Guvernele se angajeaza sa dispuna toate eforturile pentru controlul pericolelor provocate de accidente cu substante periculoase pentru apa.
La baza tuturor masurilor de protectie s-a stabilit sa fie principiul “ poluatorul plateste “ si cel al precautiei.

Obligatiile guvernelor:
- Sa procedeze la controlul sistematic al calitatii apelor Dunarii, potrivit unor programe si metode care sa permita obtinerea de date comparabile;
- Sa efectueze un schimb de informatii referitor la organele competente care se ocupa de controlul poluarii apelor Dunarii si cu privire la coordonarea metodelor si programelor elaborate pentru supravegherea calitatii apelor;
- Sa studieze posibilitatea automatizarii controlului calitatii apelor Dunarii, precum si posibilitatea stabilirii inviitor a unor sisteme automate de supraveghere in instalatiile de masurare determinate.
- Sa transmita unul altuia prin imtermediul organelor competente in caz de necesitate sau cel putin o data la doi ani, rezultatul controlului efectuat in statiile de masurare si sa procedeze la un schimb de informatii asupra masurilor luate pentru protejarea apelor Dunatii impotriva poluarii.
In cadrul acestei convenții, a fost adoptat la București – Planul Strategic de Acțiune pentru Bazinul Fluvial Dunărea, plan care conținea o serie de acțiuni complete pentru implementarea acesteia.

-un sistem unic in Europa, de o valoare ecologicainestimabila deoarece are o varietate de specii de plante, peste, pasari, din care majoritatea sunt migratoate, avand o bio-diversitate care nu se mai regaseste in alta parte
-in cadrul acestei conventii, a fost adoptat la Bucuresti – Planul Strategic de Actiune pentru Basinul Fluvial Dunarea, plan care continea o serie de actiuni complete pentru implementarea acesteia

-Constituirea regiunii dunarere a devenit un proiect european cheie de dezvoltare a sec XXI al U.E. si inceputul unui parteneriat nou european. SUERD este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din Bazinul Dunarii, destinat dezvoltarii economice si sociale a macroregiunii Dunarele prin consolidarea implementatii in regiune a politicilor si legislatiei U.E.
-A fost necesara elaborarea acestei strategii deoarece regiunea Dunarii cuprindea 1/5 din teritoriul U.E. existand legaturi stranse intre bunastarea acestei regiuni si cea a U.E. in ansamblu.
-Aceasta strategie reprezinta o initiativa politica a Romaniri si Austriei, promovata printr-o scrisoare comuna la nivel de prim-ministru in iunie 2008 si adresata presedintei Comisiei Europene.
-In urma acestei scrisori, Comisia a elaborat o comunicare privind SUERD, precum si un plan de actiune prezentate in dec. 2010 si adoptate de Consiliul U.E. la 13.04.2011. Consiliul a garantat aceasta strategie in 24.06.2011c la Budapesta in timpul prezidatii Ungariei la U.E. In cadrul acestei strategii sunt invitate sa participe si state membre ale U.E. din bazinul Dunarii.
-Tarile membre ale U.E. Si tarile vecine vor crea un nou ritm teritorial cu conditia de a fi incluse toate grupurile de interes si subiectii societatii, lucru care ar controbui la o coordonare mai buna, mai ales sub aspectul finantatii cu mijloacele U.E. a proiectelor si investitiilor strategice in regiunile vecine.
-Consideram ca aceasta strategie ofera un prilej extraordinar pentru intreaga U.E., deoarece se va consolida cooperarea economica si politica cu balcanii.
-La aceasta strategie participa 14 state dintre care 9 ale U.E: Austria, Romania, Bulgaria, Cehia, Croatia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria si 5 state non-membre: Bosnia, Muntenegru, Serbia, Rep.Moldova, Ucraina.

•Pilonul A: Conectarea Regiunii Dunatii
Prioritatea nr 1 —> sporirea mobilitatii si a transporturilor intermodare:
1. Caile de navigatie interne
2. Transportul fluviar, rutier si aerian
3. Stimularea energiei durabile.
4. Promovarea culturii, turismului si contactelor intre oameni.

•Pilonul B: Protectia Mediului.
1. Revitalizarea si intretinerea calitatii apei.
2. Gestionarea riscurilor ecologice.
3. Protectia speciilor biologiei, a peisajelor si a calitatii aerului si solului.

•Pilonul C: construirea prosperitatii in Regiunea Dunarii.
1. Dezvoltarea societatii bazata pe cunoastere prin cercetare, educatie si tehnologiile informatiei
2. Sprijinirea competitivitatii intreprinderilor.
3. Investirea in cunostinte

•Pilonul D:
1. Consolidarea cooperarii institutionale si a cooperarii
2. Promovarea securitatii si combaterea crimei organizate

- Dezvoltarea calitatii vietii prin cunoasterea competitivitatii si atractivitatii oraselor si satelor de la Dunare.
- Obtinerea de avantaje economice prin incheierea de parteneriate de afaceri si prin cooperari incrucisate intre sectorul public si cel privat.
- Organizarea de forumuri economice anuale.
- Atragerea de investitii in domenii strategice precum infrastructura de transport si energie.

•Strategia nu asigura noi fonduri, ci se realizeaza prin mobilizarea si conformarea mijloacelor financiare existente.
•Se finanteaza in cea mai mare parte din fonduri structurale, avand de asemenea, si resurse
Nationale, regionale si locale, precum si credite ale bancii europene de investitii.
•Statele au ajuns la un consens cu privire la necesitatea memtinerii unui pilotaj continuu la nivel politic al implementarii strategiei.
•Aceasta monitorizare politica se realizeaza prin reuniunea ministrilor afacerilor externe din regiunea Dunarii, prima editie avand loc la Bucuresti in 2011.
•Statele au hotarat ca pilotajul sa se faca anual, de catre fiecare stat in parte. La 01.11.2018 , Romania a preluat presedentia rotativa a strategiei, mandat pe care l a exercitat pana pa 31.10.2019
•Presedentia Romaniei a avit ca principal obiectiv relansarea strategiei atat la nivel politic cat si tehnic, precum si actualizarea planului de actiune.
•Tara noastra si-a propus sa lanseze niste proiecte menite sa controbuie la imbunatatirea comunicarii dintre statele participante la strategie, precum si la limitarea disparitatilor socio-economice existente intre acestea. In ceea ce priveste cadrul legislativ, a fost adoptata o H.G. Nr 482/2018 privind functionarea sistemului de coordonare la nivel national a implementarii SUERD.
•Aceasta strategie isi propune o dezvoltare multilaterala a Regiunii Dunatii destinata imbunatatirii conditiilor de viata ale cetatenilor, dar si dezvoltarii durabile regionale.